Azi a fost o zi mare, asa ca m-am trezit f de dimineatza, astfel incat la ora 9 deja sa fiu in bus-ul catre firma care cauta pers pt impartit fluturasi. Am ajuns cam devreme in zona, asa ca m-am dus pana la un Tesco si mi-am luat o apa si un s/wich, adica 1,69 lire aruncati la canal(la figurat), iar apoi am luat-o usor la picior spre stradutza respectiva, sperand sa gasesc usor nr 4b. A fost usor, am ajuns chiar cu vreo 15 min mai devreme, dar am fost cam dezamagita ca ma intampinase un Indian, desi la tel nu mi se paruse ca e asa. Ma rog, dupa ce am urcat cateva trepte si m-am jucat cu un caine batran, un golden retriever destul de batran si de gras, am facut cunostinta cu Simon West si cu asistenta lui. Dupa vreo 10 min, in care mi-a spus cam ce face firma lui, adica mi-a aratat niste postere si niste fluturasi, tipariti super misto pe o hartie lucioasa, care de fapt era mai mult un carton, nu o hartie ordinara, am ajuns si la detalii organizatorice. Adica: drept de munca, bla bla bla. Asa ca omul mi-a trimis un email prin care imi scria f detaliat ce acte vrea de la mine si cu o strangere de mana, gata… primul interviu s-a dus. Mi s-a parut misto atmosfera de acolo, de la ei din birou si ma bucur ca deja am prima usa deschisa. Am luat repede bus-ul inapoi, pt ca desi era deja soare afara, batea un vant f rece. La ora 16:30 deja aveam cel de-al doilea interviu pe ziua de azi, doar ca asta era cel pt plasamentul cat mai correct la internship, asa ca m-am dus si am facut un intreg tur de cartier ca sa-mi printez si eu un amarat de CV. Cu ocazia asta m-am gandit sa-mi printez si formularul pt Home Office si extrasul de cont, dar nici prin cap nu mi-ar fi trecut ca o sa coste 1,35 lire o pagina color printata si 0,5 p o pagina alb-negru printata. In consecinta, totalul de 19,90 lire l-am platit indianului in 2 transe, adica initial 5 lire, apoi m-am dus acasa, m-am aranjat, am mancat si abia la 3, cand am plecat, i-am dat si restul, mi-am luat si foile si m-am jurat ca nu mai calc in magazinul lui niciodata de acum inainte, pt ca jegosul zisese ca e 15p foaia alb-negru si 35p cea color, in nici un caz 0,5p si 1,35p, cum a zis el dup-aia. Ma rog… sa fie de capul lui. Nu conta pana la urma pretul, pt ca tot trebuia sa le printez odata si odata, dar de acum o sa fiu f atenta si o sa-l pun sa repete cand zice indianu: fifti… eu o sa zic: one – five or five – zero, ca nu mai vreau sa-mi iau asa tzepe alta data.
Daca tot am inceput bine ziua, cu cheltuieli de 20 lire pt 15 pagini amarate printate, atunci m-am oprit si intr-un magazin cu podoabe de par si cu sute de peruci si meshe pt negrese si mi-am luat o bentitza lata, cu paiete negre, ca sa-mi prin parul intr-un coc din care sa nu iasa nici un fir(asta a mai fost 1 lira) si mi-am mai luat si un set de clame negre, cu 0,79p pt vreo 10 agrafe… eh…macar astea au fost mai ieftine.
Am intrat apoi la Hallifax, ca trb sa-mi deschid neaparat un cont, asa ca am luat o brosura si m-am carat, dar mi-a crescut inima cand tipa de la ghiseu mi-a admirat cizmulitzele mele roz. Cand vin sa deschid contul neaparat trb sa le iau tot pe astea, ca sa-si aminteasca de mine si sa ma bage in fatza.
La interviul pt plasamentul la internship totul a mers f bine. Din pacate m-am simtit un pic prost cand a inceput tipa sa ma laude si sa-mi spuna ca ei sunt f impresionati de faptul ca am atata experienta (bla bla bla) ca stiu ca la un moment dat simteam ca imi ard obrajii si cred ca eram f f rosie la fatza. Ma rog, totul a decurs bine, i-am spus ca vreau sa-mi fac internshipul la Il Botaccio, care e chiar la parterul cladirii, usa de langa ESE, adica la nr 9. Si daca totul s-a terminat in doar 9-10 minute, m-am dus si eu la Computer Room, ca am vazut ca e moka si ca merge destul de bine netul si asa mi-am petrecut urmatoarea ora, pana la inceperea cursului de Trends Forecasting, la ora 17:30.
Cursul e tinut intr-o sala destul de micutza si vad ca nu suntem prea multe in clasa: maxim 10, dar poate e mai bine asa. Langa mine s-a asezat o negresa, Ayesha, cu care am intrat rapid in vorba, pt ca si ea era destul de stinghera. E englezoaica get-beget, dar a facut scoala la Milano, pt 3 ani, ceva de fashion, ca vad ca e f preocupata de moda. E f f dragutza, slabutza, finutza…mi-a spus ca toate muzeele din Londra sunt moka si ca ori de cate ori vreau sa merg undeva, pot sa ma bazez pe ea. Chiar ma bucur, pt ca orasul asta e asa de intins si atat de activ, incat nici macar nu stiu de unde sa incep. Poate ca o sa fie mai usor cu un ghid local.
La curs profa facuse niste slide-uri super misto si ni le explica, dar de multe ori mi s-a intamplat sa ma cam ia visarea si sa pierd firul pt ca vad ca are un talent extraordinar sa bata campii. Dintre toate, cursul asta mi se pare cel mai greu pt ca trateaza niste chestii f f imateriale…de fapt, se cheama Trends Forecasting, deci sigur nu e vorba de matematica. Mi-a placut ca a vb mult despre Issey Miyaky, ca macar auzisem si eu despre el si chiar mirosisem parfumul lui acum vreo 4 ani. M-a cam speriat femeia cand ne-a zis si ce trebuie sa facem pt examen, adica un raport despre colectia viitoare 2009-2010 autumn – winter. Sincer, pe mine m-a dat pe spate. Vrea sa-I facem chestionare, sa mergem pe strazi, sa intrebam oamenii, sa facem un dosar cu tot ce gasim prin reviste si ziare despre moda si trend-uri…hmmm asta zic eu ca o sa fie destul de greu, dar stiti ceva… am vazut ca pe tipa o poti vraji usor cu vorbe frumoase, asa ca asa o sa fac si eu… bag vrajeala multa si gata, ca altfel nu vad cum as putea sa fac raportul asta.
La final, ne-a dat sa citim primul capitol dintr-o carte The Fashion Forecasting Process, pe care l-am citit in drum spre casa, in bus, dar din el nu am retinut decat motto-ul, un citat de Lou Carnesecca: “Peacock today, feather duster tomorrow”(Azi paun, maine shomoiog de sters praful.).
Acasa, am facut cheta, fiecare a dat cate 10 lire, astfel incat de maine sa dam drumul la caldura in casa, pt ca seara se lasa destul de racoare. M-am uitat apoi la o super comedie, pe care o recomand tuturor, Little Man. Super super tare… chiar am chicotit un pic. Iar apoi… nani.
Daca tot am inceput bine ziua, cu cheltuieli de 20 lire pt 15 pagini amarate printate, atunci m-am oprit si intr-un magazin cu podoabe de par si cu sute de peruci si meshe pt negrese si mi-am luat o bentitza lata, cu paiete negre, ca sa-mi prin parul intr-un coc din care sa nu iasa nici un fir(asta a mai fost 1 lira) si mi-am mai luat si un set de clame negre, cu 0,79p pt vreo 10 agrafe… eh…macar astea au fost mai ieftine.
Am intrat apoi la Hallifax, ca trb sa-mi deschid neaparat un cont, asa ca am luat o brosura si m-am carat, dar mi-a crescut inima cand tipa de la ghiseu mi-a admirat cizmulitzele mele roz. Cand vin sa deschid contul neaparat trb sa le iau tot pe astea, ca sa-si aminteasca de mine si sa ma bage in fatza.
La interviul pt plasamentul la internship totul a mers f bine. Din pacate m-am simtit un pic prost cand a inceput tipa sa ma laude si sa-mi spuna ca ei sunt f impresionati de faptul ca am atata experienta (bla bla bla) ca stiu ca la un moment dat simteam ca imi ard obrajii si cred ca eram f f rosie la fatza. Ma rog, totul a decurs bine, i-am spus ca vreau sa-mi fac internshipul la Il Botaccio, care e chiar la parterul cladirii, usa de langa ESE, adica la nr 9. Si daca totul s-a terminat in doar 9-10 minute, m-am dus si eu la Computer Room, ca am vazut ca e moka si ca merge destul de bine netul si asa mi-am petrecut urmatoarea ora, pana la inceperea cursului de Trends Forecasting, la ora 17:30.
Cursul e tinut intr-o sala destul de micutza si vad ca nu suntem prea multe in clasa: maxim 10, dar poate e mai bine asa. Langa mine s-a asezat o negresa, Ayesha, cu care am intrat rapid in vorba, pt ca si ea era destul de stinghera. E englezoaica get-beget, dar a facut scoala la Milano, pt 3 ani, ceva de fashion, ca vad ca e f preocupata de moda. E f f dragutza, slabutza, finutza…mi-a spus ca toate muzeele din Londra sunt moka si ca ori de cate ori vreau sa merg undeva, pot sa ma bazez pe ea. Chiar ma bucur, pt ca orasul asta e asa de intins si atat de activ, incat nici macar nu stiu de unde sa incep. Poate ca o sa fie mai usor cu un ghid local.
La curs profa facuse niste slide-uri super misto si ni le explica, dar de multe ori mi s-a intamplat sa ma cam ia visarea si sa pierd firul pt ca vad ca are un talent extraordinar sa bata campii. Dintre toate, cursul asta mi se pare cel mai greu pt ca trateaza niste chestii f f imateriale…de fapt, se cheama Trends Forecasting, deci sigur nu e vorba de matematica. Mi-a placut ca a vb mult despre Issey Miyaky, ca macar auzisem si eu despre el si chiar mirosisem parfumul lui acum vreo 4 ani. M-a cam speriat femeia cand ne-a zis si ce trebuie sa facem pt examen, adica un raport despre colectia viitoare 2009-2010 autumn – winter. Sincer, pe mine m-a dat pe spate. Vrea sa-I facem chestionare, sa mergem pe strazi, sa intrebam oamenii, sa facem un dosar cu tot ce gasim prin reviste si ziare despre moda si trend-uri…hmmm asta zic eu ca o sa fie destul de greu, dar stiti ceva… am vazut ca pe tipa o poti vraji usor cu vorbe frumoase, asa ca asa o sa fac si eu… bag vrajeala multa si gata, ca altfel nu vad cum as putea sa fac raportul asta.
La final, ne-a dat sa citim primul capitol dintr-o carte The Fashion Forecasting Process, pe care l-am citit in drum spre casa, in bus, dar din el nu am retinut decat motto-ul, un citat de Lou Carnesecca: “Peacock today, feather duster tomorrow”(Azi paun, maine shomoiog de sters praful.).
Acasa, am facut cheta, fiecare a dat cate 10 lire, astfel incat de maine sa dam drumul la caldura in casa, pt ca seara se lasa destul de racoare. M-am uitat apoi la o super comedie, pe care o recomand tuturor, Little Man. Super super tare… chiar am chicotit un pic. Iar apoi… nani.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu