Azi mi-am inceput ziua in cel mai perfect mod, adica cu niste cumparaturi in Sainsburry’s. Nu o sa insir ce am luat pt ca erau mai mult detergenti pt casa, bureti de vase, spray-uri, chestii d-astea care se impart apoi la toti 6. Aseara, cand am fost la net sa vb cu Edy, mi-am bagat stick-ul in spatele computerului de acolo si… acolo a ramas, pana azi, cand m-am intors si tot acolo era. Ma bucur ca nu l-am pierdut, ca numai memory stick nu mai stateam acum sa-mi iau… in rest, aveam de toate. Bine ca nu l-a vazut nimeni…
Dupa ce am venit de la cumparaturi, m-am apucat de facut mancare, dar nimic elevat… o supa de pui si niste piept de pui la gratar… apoi am fugit la facultate. Si pt ca nu cheltuisem destui bani azi, in drum spre statia de bus am facut si cateva achizitii pt mine si Eva, adica un poncho roz pt mine, unul alb pt ea si o vestutza pufoasa, tot pt ea. Abia astept sa I le si trimit… Azi a fost prima zi in care m-a prins ploaia londoneza si m-a si udat bine si, dupa cum deja m-am obisnuit, bus-ul meu, care atunci cand ma urc zice ca merge pana in Victoria, s-a razgandit si mergea doar pana in Hyde Park Corner (care era exact statia mea, de altfel), dar a mers de fapt doar pana la Constitution Hill, adica cu o statie inainte de mine. Statia e chiar pe o latura a parcului Green Park, deci, pe torentiala aia, nu prea imi ardea sa merg pe jos pt ca picaturile de apa de pe frunzele copacilor se uneau si se transformau in ditamai monstrii, cat o galeata de apa.
In rond la Angel, s-au urcat si controlorii, 4 la numar, iar jos, in statie ii asteptau 13 politisti, pt ca am avut timp sa-I numar, tinand cont de faptul ca pe fiecare usa s-au urcat controlorii, ne-au verificat pe toti, iar apoi au coborat, deci nu au mers nici un pic. Soferul i-a asteptat si dupa ce a primit semnalul ca e totul ok, a luat-o din loc. In spatele meu, din Dalston si pana la Angel, a fost o gasca f f zgomotoasa de pustoaice de scoala generala, toate negrese, cu parul care mai de care mai ciudat impletit, care radeau f f tare si se tot hlizeau si tot comentau ceva despre negrul de langa mine, care nu le baga deloc in seama, asculta muzica la telefon si dadea din cap…aaa si putzea cam naspa…cand au dat sa se dea jos din bus au dat nas in nas cu controlorii si, culmea, nu au scapat necontrolate nici ele. Nu au pus piciorul jos din bus pana cand nu au aratat oysterele. Spre norocul meu toata lumea a avut ce-I trebuie si in 2-3 minute, gata, ne-am pus din nou in miscare.
Desi era abia ora 4, in Piccadilly erau deja reclamele aprinse, toate luminile, si pe strada si in magazine erau aprinse, pt ca era f f intunecat afara si destul de racoare. Am asteptat urmatorul bus si dupa 3 min a si venit… doar ca era nr 8 si era d-ala supraetajat si… cand a pus frana ca sa opreasca in statie, un jet enorm de apa, adunat pe acoperis, s-a aruncat pe langa umarul meu, cazand la jumatate de metru de mine si facandu-I varza pe cei care inca mai asteptau in statie… ma intreb daca nu cumva indianul de la volan a facut special… cred ca da, pt ca l-am vazut mustacind cu satisfactie… cred ca a fost vorba de umor tipic englezesc… sa uzi niste amarati dintr-o statie de bus cu un suvoi enorm de apa de ploaie, adunata pe acoperis…hi hi
Am ajuns in viteza in clasa si… erau doar 2 tipe, o americanca grasa si cam neagra la fatza, desi nu era negresa, parea mai mult indianca si o tipa din Portugalia, care vorbea f stricat engleza si cu pronuntzat accent portughez. Vine profu si ramane un pic mirat ca eram doar noi 3, adica 4, ca intre timp mai venise inca o tipa, brazilianca, Renata… ne spune saracul ca a fost f racit sapt trecuta, ca si-a pierdut vocea de tot, ca pt azi vroia doar sa ne dea sa citim, ca el nu putea sa vorbeasca deloc, dar pana la urma si-a revenit un pic, asa ca o sa vorbeasca cat ii permite vocea. Lectia a fost super tare, ne-a povestit despre consumatorii de lux, despre japonezi si puterea lor de cumparare, despre faptul ca sunt ajunsi incet-incet din urma de chinezi, indieni si rusi. Ne-a tras la Xerox capitolul 3 din cartea scrisa de el(pe care pana la urma trb sa o cumpar, ca nu am incontro, macar ca examenul este de tip open-book si poate o sa-mi foloseasca) si ni l-a dat sa citim acasa. Apoi ne-a mai dat un Conference Report, scris de el, despre conferinta de la Venetia, din iunie, anul trecut: Business of Luxury. F interesant, cu informatii despre nume mari precum Salvatore Ferragamo(care adusese o factura de 39,95 dolari cu care ii vanduse lui Marilyn Monroe niste pantofi superbi, albi, cu bot un pic ascutzit, din lac negru, si cu tocuri inalte), despre magazinele de lux din Japonia, din Ginza(un enorm complex de magazine de lux) , despre cum e in China, care sunt marile orase, (Shanghai este capitala modei) si tot asa. Super super interesant. Sunt sigura ca o sa ma intorc cu f f multe bashini in cap de aici, mai ales ca unii deja considera ca le am… o sa vedeti voi… acum nu-i nimic… cand o sa ma intorc or sa iasa la suprafatza mai bine…J…Si dupa numeroase grafice si clasificari si o multime de slide-uri ce ne-a tot aratat el, la sfarsit, ne-a dat o lista cu Academy Awards din 2004, fiecare actritza ce culoare de rochie a purtat si ce designer a creat-o. F. misto.
Apoi cursul s-a terminat, exact cand am deschis usa de la facultate bus-ul tocmai sosise in statie, asa ca doar am urcat in el. Fara nici o peripetie am ajuns acasa linistita…
Dupa ce am venit de la cumparaturi, m-am apucat de facut mancare, dar nimic elevat… o supa de pui si niste piept de pui la gratar… apoi am fugit la facultate. Si pt ca nu cheltuisem destui bani azi, in drum spre statia de bus am facut si cateva achizitii pt mine si Eva, adica un poncho roz pt mine, unul alb pt ea si o vestutza pufoasa, tot pt ea. Abia astept sa I le si trimit… Azi a fost prima zi in care m-a prins ploaia londoneza si m-a si udat bine si, dupa cum deja m-am obisnuit, bus-ul meu, care atunci cand ma urc zice ca merge pana in Victoria, s-a razgandit si mergea doar pana in Hyde Park Corner (care era exact statia mea, de altfel), dar a mers de fapt doar pana la Constitution Hill, adica cu o statie inainte de mine. Statia e chiar pe o latura a parcului Green Park, deci, pe torentiala aia, nu prea imi ardea sa merg pe jos pt ca picaturile de apa de pe frunzele copacilor se uneau si se transformau in ditamai monstrii, cat o galeata de apa.
In rond la Angel, s-au urcat si controlorii, 4 la numar, iar jos, in statie ii asteptau 13 politisti, pt ca am avut timp sa-I numar, tinand cont de faptul ca pe fiecare usa s-au urcat controlorii, ne-au verificat pe toti, iar apoi au coborat, deci nu au mers nici un pic. Soferul i-a asteptat si dupa ce a primit semnalul ca e totul ok, a luat-o din loc. In spatele meu, din Dalston si pana la Angel, a fost o gasca f f zgomotoasa de pustoaice de scoala generala, toate negrese, cu parul care mai de care mai ciudat impletit, care radeau f f tare si se tot hlizeau si tot comentau ceva despre negrul de langa mine, care nu le baga deloc in seama, asculta muzica la telefon si dadea din cap…aaa si putzea cam naspa…cand au dat sa se dea jos din bus au dat nas in nas cu controlorii si, culmea, nu au scapat necontrolate nici ele. Nu au pus piciorul jos din bus pana cand nu au aratat oysterele. Spre norocul meu toata lumea a avut ce-I trebuie si in 2-3 minute, gata, ne-am pus din nou in miscare.
Desi era abia ora 4, in Piccadilly erau deja reclamele aprinse, toate luminile, si pe strada si in magazine erau aprinse, pt ca era f f intunecat afara si destul de racoare. Am asteptat urmatorul bus si dupa 3 min a si venit… doar ca era nr 8 si era d-ala supraetajat si… cand a pus frana ca sa opreasca in statie, un jet enorm de apa, adunat pe acoperis, s-a aruncat pe langa umarul meu, cazand la jumatate de metru de mine si facandu-I varza pe cei care inca mai asteptau in statie… ma intreb daca nu cumva indianul de la volan a facut special… cred ca da, pt ca l-am vazut mustacind cu satisfactie… cred ca a fost vorba de umor tipic englezesc… sa uzi niste amarati dintr-o statie de bus cu un suvoi enorm de apa de ploaie, adunata pe acoperis…hi hi
Am ajuns in viteza in clasa si… erau doar 2 tipe, o americanca grasa si cam neagra la fatza, desi nu era negresa, parea mai mult indianca si o tipa din Portugalia, care vorbea f stricat engleza si cu pronuntzat accent portughez. Vine profu si ramane un pic mirat ca eram doar noi 3, adica 4, ca intre timp mai venise inca o tipa, brazilianca, Renata… ne spune saracul ca a fost f racit sapt trecuta, ca si-a pierdut vocea de tot, ca pt azi vroia doar sa ne dea sa citim, ca el nu putea sa vorbeasca deloc, dar pana la urma si-a revenit un pic, asa ca o sa vorbeasca cat ii permite vocea. Lectia a fost super tare, ne-a povestit despre consumatorii de lux, despre japonezi si puterea lor de cumparare, despre faptul ca sunt ajunsi incet-incet din urma de chinezi, indieni si rusi. Ne-a tras la Xerox capitolul 3 din cartea scrisa de el(pe care pana la urma trb sa o cumpar, ca nu am incontro, macar ca examenul este de tip open-book si poate o sa-mi foloseasca) si ni l-a dat sa citim acasa. Apoi ne-a mai dat un Conference Report, scris de el, despre conferinta de la Venetia, din iunie, anul trecut: Business of Luxury. F interesant, cu informatii despre nume mari precum Salvatore Ferragamo(care adusese o factura de 39,95 dolari cu care ii vanduse lui Marilyn Monroe niste pantofi superbi, albi, cu bot un pic ascutzit, din lac negru, si cu tocuri inalte), despre magazinele de lux din Japonia, din Ginza(un enorm complex de magazine de lux) , despre cum e in China, care sunt marile orase, (Shanghai este capitala modei) si tot asa. Super super interesant. Sunt sigura ca o sa ma intorc cu f f multe bashini in cap de aici, mai ales ca unii deja considera ca le am… o sa vedeti voi… acum nu-i nimic… cand o sa ma intorc or sa iasa la suprafatza mai bine…J…Si dupa numeroase grafice si clasificari si o multime de slide-uri ce ne-a tot aratat el, la sfarsit, ne-a dat o lista cu Academy Awards din 2004, fiecare actritza ce culoare de rochie a purtat si ce designer a creat-o. F. misto.
Apoi cursul s-a terminat, exact cand am deschis usa de la facultate bus-ul tocmai sosise in statie, asa ca doar am urcat in el. Fara nici o peripetie am ajuns acasa linistita…
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu