Am dormit bine, aproape neintoarsa, asa ca m-am trezit relativ devreme, adica pe la 11. M-am documentat cum ajung la Hackney Community College ( http://www.tcch.ac.uk/ ), de data asta, mi-am si notat ... si am pornit la drum sa ma documentez referitor la locatia aleasa pt lucrarea finala, la Events Management/Juan. Am ajuns rapid, l-am gasit rapid, am vorbit cu bodyguard-ul, apoi cu o tanti de la informatii, am colectat toate brosurile posibile, am facut rost de un nr.de telefon de la cineva de la dept Marketing, apoi am fost la sala de sport a colegiului, am vorbit si acolo cu bodyguarzii, intr-un final m-au lasat sa fac si poze, le-am multumit apoi, am mai facut cateva poze de la distanta si m-am carat. Am irosit inca o lira pt a incerca sa o sun pe tanti de la Marketing, dar nu am reusit decat sa-i las un mesaj. Daca lira oricum era pierduta, am rugat-o sa ma sune ea inapoi si i-am lasat mobilul meu. Eh... fericita, cu pozele in aparat si bucurie in suflet ca am dus la indeplinire o treaba, m-am indreptat apoi spre casa. Nu am avut decat un pic de timp sa ma imbrac si sa mananc jumatate din portia de Tikka Masala (stiu ca am zis ca nu mai mananc de la indieni, dar asta era luata de la Tesco, deci nu beneficiaza direct indienii de pe urma cumparaturilor mele). As fi mancat-o pe toata, dar era prea picanta pt gustul meu. O sa caut o reteta pe net si o sa fac si eu, doar ca nu o sa-i pun nimic picant... Aha ... iata si retzeta: http://www.videojug.com/film/how-to-make-chicken-tikka-masala.
Ne-am intalnit toti 5 (ca Milk nu a putut sa vina) si am inceput discutiile. Din pacate, ca si data trecuta, nu am ajuns la nici o concluzie. Am pierdut o ora si jumatate din viata mea, mi-am facut nervi si pana la urma m-am lasat bagubasa. Le-am spus ca o sa scriu tot ce tine de locatie si o sa le fac si meniul pt eveniment, dar cu asta, sa ma mai scuteasca. Pai chiar nu putem sa ajungem si noi la o concluzie? Izabela o tine pe-a ei, ca ei in Spania au asa ceva si ca vrea sa se cheme evenimentul nostru la fel ca ala din Spania, mie nu prea imi convine chestia asta, ca inseamna ca noi nu mai cream nimic, olandezul a rabufnit pana la urma si a zis ca tot proiectul asta e o mare porcarie, a zis si el, la fel ca mine ieri, ca nu are nimic palpitant, ca nu e frumos, ca e plictisitor si naspa... si a propus sa aducem niste clowni, niste d-aia de la circ, ca cica e si o scoala de circari prin zona... mi s-a parut perfect, era exact ce ne trebuia, un pic de amuzament... mi-a placut, asa ca o sa lupt cu restul echipei sa fie treaba cu circul tema principala a evenimentului...
La 5:30 a inceput si cursul, iar Juan ne-a adus doi oaspeti sa ne vorbeasca despre organizarea de evenimente, iar noi sa le putem pune intrebari. Cea care a vorbit cel mai mult a fost o tanti, Sandra, un pic trecuta de 30 de ani, blonda, tunsa scurt, destul de plinutza, dar super haioasa, care este directorul responsabil cu relatiile internationale a unei firme din Rusia, Marka:FF si care lucreaza impreuna cu sotul ei la organizarea evenimentelor. Avea pe ea o rochitza rosie, niste ciorapi rosii, destul de grosi, si era incaltata cu niste pantofi gri, de lac...absolut superbi. Gagica era belgianca, dar de 6-7 ani traieste in Rusia. Crescuta intr-o familie de diplomati, singurul ei vis in ceea ce priveste cariera, a fost sa lucreze pt Natiunile Unite. In acest sens, a urmat o facultate de avocatura in Belgia, apoi a plecat in Italia si a mai facut si acolo un an de Master, apoi a venit la Londra pt un MBA, tot in domeniul dreptului international, iar norocul ei a fost ca teza finala a vrut sa o faca despre Rusia, asa ca i s-a oferit oportunitatea sa participe la un internship in Rusia, pt a-si putea documenta lucrarea. Super tare pana aici! S-ar zice ca este un pic si mana destinului! Dar fata cunoaste si vorbeste 6 limbi straine, engleza, franceza, olandeza, rusa, sarba si italiana... Tare gagica!
Ne-a povestit apoi despre festivalul din Londra: Russian Contemporan Festival, despre faptul ca este organizat al 5-lea an la rand. (http://www.residentadvisor.net/event-detail.aspx?id=73470). Ne-a povestit o groaza de chestii haioase despre cum se organizeaza evenimentele, despre diverse probleme aparute, despre vize de UK luate in ultima secunda, despre bagaje pierdute si dansatori de break-dance imbracati de la Primark, despre probleme cu sunetul, cu boxele, cu ploaia care mai curge si in sala, cand sala e pe jumatate o ruina, f f interesant... o acultam cu totii si cred ca fiecare dintre noi visa sa fie macar pe jumatate cat ea... nu doar la kg, si ci la inteligenta, la cultura, la studii... super tare! Si, a fost dragutza si ne-a invitat pe toti la petrecerea care va marca sfarsitul festivalului, sambata 29 nov. Trebuie sa vorbesc si eu cu lumea asta, sa vad daca merg mai multi, ca doar nu o sa ma trezesc eu singura ca ma duc acolo. O sa vad...
Dupa ce s-a terminat cursul, am mai stat 30 de minute pana la 9 fix, cand iar s-a inchis facultatea, dar tot nu am ajuns la nici o concluzie referitor la lucrarea noastra... am ramas exact ca acum cateva ore.... m-am dus intr-un final la sala, dar nu si la piscina, pt ca abia am avut timp sa ajung acolo, sa-mi fac cele 18 minute pe eliptica si 18 minute pe bicicleta, iar cand am iesit de la dusuri, deja eram super stresata cu timpul pt ca nu mai aveam decat 10 minute in care sa ma usuc, sa ma imbrac si sa mai apuc sa si plec spre casa. Cred ca m-au cam injurat negresele de la receptie, dar pana ma mai nimeresc eu tot pe tura lor, o sa le treaca.
Am ajuns acasa rupta de oboseala... abia asteptam sa ma bag in pat si sa ma culc, pt ca maine iar am o zi plina - plina - plina...
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu